Cum să fii fericit în România

Cum să fii fericit în România e un volum coordonat de Oana Bârna,  are șaptesprezece autori și șaptesprezece texte despre ce înseamnă fericirea în această țară pentru fiecare.

S-a dorit găsirea unor insule de seninătate, pentru că România, după părerea Oanei Bârna, nu mai arată foarte bine.

Autori ca Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Andrei Pleșu, Anamaria Smigelschi, Jean Harris, Clotilda Armand, Monica Pillat ș.a.

Dacă măcar unul din cei enumerați de mine îți trezește interesul, așează-te comod, cu o cana de cafea în mână și fii atent la ce spun alții despre fericirea lor. Am ales șase autori, după propriul gust.

Radu Paraschivescu, editor la Humanitas vine cu un text interesant – Insula cu ochi negrii. El susține că fiecare din noi e insula celuilalt. Iată un mic fragment:

Așa ni s-a aranjat viața. Pur și simplu. Pentru milionari și miliardari e mai ușor, dar dacă te uiți mai bine, vezi că de fapt e greu. Gândul insulei le trece și lor prin cap. Atâta doar că bogății nu au îndeajuns de multă imaginație ca să-și găsească sau să-și amenajeze insule cu puterea minții.

Pe Gabriel Liiceanu l-am studiat în facultate și mi-a plăcut. Considerat discipolul lui Noica, Liiceanu abordează filozofic fericirea. Vorbește despre sustragerea din realitate și transferul într-o lume a cărții.

De asemenea, vorbește despre teoria lui Steinhardt, care spune că eul trebuie să treacă printr-o mare suferință, ca să se afirme.

M-a dus cu gândul că majoritatea românilor au întipărită în conștiința colectivă teama de a nu merita fericirea sau frica că după un moment bun va veni ceva rău.

Tatiana Niculescu – Un om fericit într-o lume nefericită

Cel mai mult m-am regăsit în acest text pentru că vorbește despre reîntoarcerea în România după nouă ani de stat în Londra.

Tatiana povestește despre dezaprobarea întoarcerii ei de către cei din jur, despre diferențe, dar și despre plăcerea redescoperirii.

Am trăit o adevărată fericire regăsind forfota piețelor, chipurile arse de soare ale țăranilor, tocmeala și țâfna, mirosurile nemaipomenite ale fructelor și gustul, în sfârșit gustul! ,legumelor . Totul mi se părea atât de ieftin și bun, încât eram dispusă să uit de rafinatele magazine Waitrose numai ca să zăbovesc în hărmălaia piețelor.

Taxiportofel – Anamaria Smigelschi

Și aici tema fericirii în România este corelată cu simțurile. Celebra roșie ridicată pe piedestalul gusturilor combinată cu telemeaua produce fericire. În completare vin: mirosul de sarmale, iarna, ardeii copți vara combinați cu sunetul tocatorului. Toate acestea reprezintă pentru Anamaria o sursă de fericire. Dacă la toate acestea mai adaugi recuperarea unui portofel pierdut într-un taxi ajungi la fericirea supremă.

Dimineața unei bucureștence – Clotilde Armand

Franțuzoaica Clotilde povestește despre darul primit după ce a fost adoptată în sânul României – legatura cu animalele, pe care noi românii o avem din naștere. Iată un fragment amuzant:

Acum prietenii mei din Franța nu mă cred când le povestesc că în primele noastre zile de vacanță ne-am ocupat să găsim pe cineva care să aibă grijă de motan, după ce a fost „repatriat” acasă la finii noștri, unde săracul nu se adaptase și stătea traumatizat, ca o mumie speriată, sub pat.

O amuză imensitatea de regionalisme și faptul că românii sunt cârcotași unii cu ceilalți.

Fasole cu cârnați și mărgăritare

Ariana Rosser Macarie și-a petrecut douăzeci și cinci de ani în Anglia, unde a tricotat și i-a învățat și pe alții acest meșteșug.

Chiar și după un secol petrecut pe meleaguri străine, Ariana se simte musafir. Recunoaște că nu s-a desprins cu adevărat de România.

Ea spune că principala condiție de a fi fericit în România e să nu părăsești pentru că riști să tânjești după ce au alții.

În concluzie, a fost o lectură pe gustul meu și exact ce mi-a trebuit, la momentul respectiv. Dacă dorești să tragi un ochi la fericirea altora și să citești ceva simplu, dar totuși atât de complex îți recomand cartea.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.